Am avut la review LG Optimus G și am fost plăcut impresionat de saltul major pe care care coreenii l-au făcut și în zona de smartphone-uri high end. Când a fost anunțat LG G2 șansele să iasă un produs bun erau foarte mari. Acum, după ce l-am folosit în diverse situații pot să și confirm asta: LG G2 e un produs reușit, performant și cu ceva altfel.

Când pe o piață ca cea a aparatelor Android, în ochii cumpărătorului contează în primul rând specificațiile tehnice, LG a adus cu G2 ceea ce lumea aștepta: un excelent display de 5,2 inci HD IPS+ cu o rezoluție full HD (1080 x 1920 pixeli) și o densitate de 424 ppi, un cipset Qualcomm MSM8974 Snapdragon 800 împreună cu un procesor la 2.26GHz quad-core Krait 400 și GPU Andreno 330, 16 GB pentru stocare, cameră foto de 13 MP. O ”bestie” în sensul bun al cuvântului. A îmbrăcat hardware-ul într-un design interesant, în care a introdus și o inovație: niciun buton lateral, doar o combinație interesantă pe partea de spate.

E rețeta pentru succes?

Aș zice că da.

Aspect: deloc masiv și bine echilibrat

Porniți de la ideea că LG G2 e un smartphone cu display de 5,2 inci făcut cu aceleași ingrediente ca și Nexus 5. Nu e de mirare că atunci când l-am avut la mine alături de iPhone 5s toți cunoscuții au vrut să îl vadă în defavoarea smartphone-ului Apple. Asemănarea cu Nexus 5 e un plus de marketing de care LG G2 beneficiază substanțial (primul lot de aparate venit la Orange a fost epuizat în mai puțin de două săptămâni).

Și cu toate că are un display de 5,2 inci, LG G2 nu pare deloc masiv – dimensiunile sale de 138.5 x 70.9 x 8.9 mm și 143 g putându-l ușor recomanda în zona asta. Când pui mâna pe el îți dai seama cât de ușor se ține și poate fi manevrat – aproape că îl poți folosi cu o singură mână în condițiile în care activezi și suportul software adecvat (o să explic ceva mai încolo despre ce e vorba).

LG G2 e construit tot pe formula cu margini rotunjite: partea din față e frumos desenată și finisată, display-ul ocupând toată suprafața. Niciun buton nu tulbură elementele de design, iar logo-ul LG din partea inferioară amintește discret cine e producătorul. Într-o oarecare măsură, fața lui LG G2 aduce puțin cu cea a lui S4.

Mie îmi place modul în care display-ul este mai sus decât bordura carcasei, în felul acesta scamele și praful nu își fac loc ușor la îmbinări.

LG a optat să meargă tot cu material plastic pentru carcasa lui LG G2. E altceva decât ce găsim pe LG Optimus G. Un plastic strălucitor, cu o textură striată ale cărei detalii se pot observa doar în lumină puternică. Și partea din spate a carcasei este tot rotunjită, lucru pentru care LG G2 se ține foarte ușor în palmă.

Vorbim de o carcasă unibody care nu permite accesul utilizatorului în măruntaiele aparatului, dar care îl face mai compact – se și simte solid atunci când îl folosești.

Pentru G2 LG a hotărât că trebuie să facă ceva diferit și să nu mai urmeze rețeta clasică a design-ului de smartphone-uri Andorid. În ideea asta designerii au introdus o modalitate de control cu trei butoane hardware, poziționate pe spatele aparatului, chiar sub cameră. E vorba de două butoane de volum și unul de pornire/oprire, ieșit puțin în relief – are funcție dublă: de acces mai rapid la el și de sprijin pentru situațiile în care e folosită camera foto.

Îți ia ceva timp până să te obișnuiești cu noua modalitate de control mai ales dacă ești obișnuit cu un design clasic în care butonul de pornire oprire e undeva pe laterala carcasei. Nu pot să zic că inovația LG nu e bună, doar că i-am găsit și un neajuns: eu folosesc mult smartphone-ul pe birou, iar când mă jucam cu LG G2 am reușit să îi închid ecranul de câteva ori în urma apăsării touch de pe ecran era transmisă apăsarea întregului aparat spre butonul de pornire/oprire ce închidea (în mod normal) ecranul.

Lăsând la o parte materialul carcasei, LG G2 seamănă destul de mult cu Nexus 5 și la formă. Le vedeți mai jos unul lângă celălalt: în stânga LG G2, în dreapta Nexus 5.

Față de rețeta HTC care a lansat HTC Desire drept o replică aproape identică de Nexus One, LG a avut inspirația să construiască G2 puțin diferit de Nexus 5 și eu cred că i-a ieșit destul de bine.

Display: fermecător

Primul lucru care mi-a plăcut la LG G2 a fost display-ul: cu toate că vin după folosirea lui Galaxy Note 3 și Nokia Lumia 925, display-ul de pe LG G2 – un HD IPS+ cu 1080 x 1920 pixeli, protejat cu Gorilla Glass 2 mi s-a părut foarte bun. Culorile sunt clare, strălucirea bună, detaliile perfecte pe un unghi mare de vizibilitate. O densitate de 424 ppi înseamnă foarte mult chiar și pentru cârcotași

În lumină artificială imaginile de pe display-ul lui LG G2 par că plutesc –  negrul afișat de display-ul lui LG G2 rivalizează oricând cu AMOLED-ul de pe S4 sau Note 3, cu avantajul unor culori calde, nu la fel de stridente ca cele de pe produsele Samsung.

Legat de touch, totul merge perfect. Nimic de reproșat.

Camera foto: 13 MP și un pic mai mult

Camera foto principală de pe LG G2 are un senzor de 13 MP și LED Flash, stabilizare optică a imaginii, HDR și facilitatea de a înregistra video și de a poza în același timp – începe să devină un standard.

În general calitatea pozelor e bună chiar și în condiții de iluminare mai slabă, vedeți mai jos câteva exemple:

Există însă loc de și mai bine mai ales dacă se doresc comparații cu Lumia 1020 sau iPhone 5s respectiv HTC One.

Modulul de management al camerei este unul clasic, cu cele mai importante funcții ușor accesibile. Înregistrarea video funcționează Full HD cu rezultate similare calității pozelor.

Software: un mix de vechi și nou pe Android 4.2.2

Software-ul de pe LG G2 e în același timp un lucru pozitiv și unul negativ. E deja a treia generație de aparate pentru care LG optează să folosească același shell de Android, similar cu ce oferă Samsung pe aparatele sale și foarte aproape de interfața din versiunile de iOS anterioare de 7.

Mie unul nu îmi place: mi se pare că nu are nimic în comun cu design-ul modern și mai ales cu un aparat high end. Sunt butoane multe, concepute într-un stil arhaic, mult prea invazive. Partea bună este că nu te obligă nimeni să rămâi cu shell-ul standard dacă nu îți place – în Google Play Store sunt o grămadă de alternative.

LG G2 rulează încă un Android 4.2.2 – în condițiile în care Nexus 5 e singurul smartphone ce are Android 4.4 KitKat iar LG G2 are o configurație similară. LG ar fi putut cere Google facilitatea de a pune KitKat pe G2 imediat după lansarea oficială. Poate că o va face și în curând o să primească toate modelele G2. Cât timp a fost la mine update-ul nu a venit.

Făcând abstracție de design-ul interfeței sunt câteva lucruri ce îmi plac în mod deosebit.

În primul rând opțiunea de a avea în meniul de sistem funcționalitatea de telecomandă: folosindu-se de conexiunea IR, LG G2 are software care permite transformarea smartphone-ului în telecomandă. Merge perfect pe modelele de smart TV LG și bănuiesc că și pe altele, că le-am văzut în listă. Configurarea se face extrem de simplu.

O treabă foarte deșteaptă este că se poate lega rețeaua WiFi de o anumită setare a telecomenzii, drept urmare smartphone-ul va ști cu ce aparat (nu numai TV) se poate conecta atunci când în preajmă e detectată o anumită rețea. Dacă aveți așa ca mine o rețea WiFi într-o cameră și alta în cealaltă, puteți folosi același smartphone pe post de telecomandă individuală pentru aparatele din fiecare cameră.

A doua opțiune foarte utilă e Miracast: pe conexiune wireless se poate transmite tot ceea ce se vede pe ecran către un Smart TV ce are la rândul său Miracast (cele LG au sigur asta). Din punctul meu de vedere merită să plătești pentru așa ceva: scapi de fire prin casă și poți să te bucuri de o rezoluție Full HD pe un display mai mare. De exemplu să faci browsing de pe telefon, uitându-te pe ecranul Smart TV-ului, sau să te uiți la filme – am testat în showroom-ul LG un film în format DivX, redat cu BSplayer și a mers perfect.

Tot în zona asta putem vorbi și de funcția de partajare prin rețea a fișierelor către alte aparate, ceav similar cu ce oferă Samsung pe produsele sale (doar nu era ca LG să rămână mai prejos?).

O a treia funcție ce mi se pare utilă este QPair: poți lega telefonul de o tabletă LG și să o transformi în device handsfree.

Mergând mai departe, și pe LG G2 sunt introduse funcțiile smart ce pun în valoare puterea de procesare și camera foto frontală: dacă e detactată fața se continuă afișarea de material multimedia, când nu mai e, se poate pune pe pauză. Nu pot spune că mă dau în vând după ele.

Apreciez însă alte două lucruri: facilitatea de adaptare a ecranului și a informațiilor afișate pentru folosirea smartphone-ului cu o singură mână alături de facilitatea Quiet mode.

În primul caz informația de e ecran – mai ales pe dialer, e rearanjată în partea dreaptă/stângă în ideea că e mai simplu de ajuns la taste cu  o singură mână.

Quiet mode e o facilitate cu care m-am obișnuit (și îi voi resimți lipsa): pe un interval predefinit de utilizator aparatul e trecut automat pe silent și toate sunetele în afara celor de avertizare din calendar și alarmă sunt suprimate. Doar pentru asta și merită să trec peste aspectul învechit al interfeței grafice de pe LG G2.

Înainte să închei, vreau să reamintesc de funcția QSlide: două până la patru aplicații pot fi rulate în paralel, pe ecranul lui LG G2. Din păcate selecția e limitată la un număr predefinit care include totuși browser-ul Chrome și player-ul multimedia.

Ultimul aspect: Siri-ul LG. La fel ca Samsung și LG a decis să includă un asistent capabil să interpreteze comenzi vocale și să răspundă (chiar rapid în unele cazuri) la diferite întrebări. Aria de folosire e totuși mult limitată.

Pe lângă toate astea mai sunt o grămadă de module despre care nu am vorbit. Pe unele le veți găsi utile, altele vi se vor părea bloatware – din păcate rămâneți cu ele pentru că nu pot fi dezinstalate ușor.

Hardware: TOP-ul momentului

Mă distrează să văd cum permanent fanii Android pun valoare mare pe specificațiile hardware din aparatele cu care se întâlnesc. E explicabil comportamentul până la un anumit punct: pe Android, orice configurație hardware merge … Cu cât e mai puternică, cu atât șansele ca Androidul să ruleze mai bine sunt mai mari.

LG G2 are o configurație de TOP. Îi lipsește un singur lucru: 3 GB RAM așa cum are Galaxy Note 3. În rest, le are pe toate și chiar mai mult. Vedeți mai jos despre ce vorbesc.

• Cipset – QualComm Snapdragon 800 2.26 GHz Quad Core
• GPU – Adreno 330
• Android 4.2.2 (Jelly Bean)
• Display – Full HD IPS Display, 5.2 inci, 1920 x 1080 pixeli
• Memorie internă– 2GB RAM/16GB sau 32GB eMMC
• Camera – 13 MP cu Optical Image Stabilisation, 2.1 MP principală
• Baterie – 3,000mAh Li-Polymer
• Dimensiuni – 138.5 x 70.9 x 9.1 mm
• Greutate – 143 g
• Radio – 2G (GSM/EDGE), 3G (HSPA+42Mbps/HSPA+21Mbps), LTE (SVLTE, CSFB, CA, VoLTE RCS, MIMO)
• 2G Network – GSM 850 / 900 / 1800 / 1900
• 3G Network – HSDPA 850 / 900 / 1900 / 2100
• 4G Network – LTE 900 / 1800 / 2100 / 2600 / 850
• NFC
• IR
• 24bit x 192kHz Hi-Fi Sound
• USB Slimport for video out and USB OTG
• Miracast

Așa cum am spus de mai multe ori, nu doar configurația hardware contează în analiza unui smartphone Android: fără să fie observată performanța reală și modul în care software-ul funcționează, informația legată de specificații e inutilă.

Performanță: autonomie, viteză

LG G2 e construit pe o platformă QualComm Snapdragon 800 cu un procesor Quad Core la 2.26 GHz. Teoretic, cea mai bună configurație a momentului. Și tot teoretic, cel mai rapid smartphone existent pe piață.

Teoria e cam departe de situația reală atunci când vorbim de smartphone-uri Android. De asta îmi place să rulez mai multe teste, doar așa văd cum se comportă de fapt.

În primă fază am rulat Benchmark. După cum puteți vedea, în fața lui LG G2 este Galaxy Note 3 într-un test ce analizează performanța totală.

În graficul de mai jos puteți vedea o comparație a vitezei de calcul pentru numărul PI pentru smartphone-uri de la Galaxy Nexus la LG G2 (102 ms):

Pentru CaffeineMark, unul dintre cele mai vechi benchmark-uri de pe Android, situație e clară: LG G2 e al doilea în clasament:

Benchmark-ul An3D oferă o imagine bună pentru ceea ce înseamnă performanța în zona 3D – adică în special în jocuri. Surprinzător, LG G2 nu este cel mai bun și destul de aproape de HTC One.

Celebrul Quadrant pune LG G2 pe locul doi în TOP-ul aparatelor Android ce mi-au trecut prin mână:

Testul de performanță în browser, Browsermark 2 întoarce un rezultat de 2900 de puncte, apropiat de cel dat de Galaxy Note 3 (2914) și cu aproape 1000 de puncte mai bun decât ceea ce a obținut Galaxy S4. Mai mare înseamnă mai bine:

la final, Antutu Benchmark poziționează LG G2 sub ceea ce poate face Galaxy Note 3:

Acestea fiind zise, concluzia e simplă: LG G2 este un aparat puternic, nu cel mai puternic al momentului. Contează două lucruri: aplicațiile funcționează fără probleme, meniul se mișcă excelent.

Cu o asemenea putere de procesare e firesc să vă întrebați cât ține bateria. LG a pus în G2 o baterie de 3000 mAh, imensă după standardele de smartphone, normală pentru cele de de phablet. Asta face ca utilizarea intensă o zi să poată fi făcută fără încărcarea bateriei.

Pentru date de test, rularea unui clip în buclă, cu power managementul activ a secat bateria în 17 ore și 20 de minute, cu aproape o oră mai repede decât Galaxy Note 3.

Concluzie: alternativă mai bună la Galaxy S4!

Cum era și firesc, LG G2 e un mare pas înainte față de precedentul model din seria G. Cu un aspect mai plăcut, performanță mai bună și multe îmbunătățiri la nivel software, LG G2 se poziționează ca un aparat ce poate înlocui oricând flagship-urile din 2013.

Display-ul excelent, viteză remarcabilă, autonomia și funcțiile software îl recomandă celor ce vor să aibă un cel mai bun aparat al momentului. Contează în alegere și cum arată – treabă ce este de cele mai multe ori subiectivă, iar aici plasticul nu este un avantaj.

Pe partea de telefonie, LG G2 nu mi-a ridicat niciun fel de probleme la semnal sau calitatea convorbirilor pe rețeaua Vodafone 4G, pe care am folosit-o pentru testare.

Elementele contra sunt destul de puține. Poate lipsa unui slot microSD, butoanele de control poziționate îndrăzneț pe partea din spate și interfața grafică depășită.

Dacă ar fi să aleg acum între LG G2 și S4 aș merge fără să ezit pe modelul LG – e mai ușor de ținut în mână și mult mai rapid. LG a făcut o treabă excelentă și se vede că a învățat de la Google și știe să beneficieze de ajutorul oferit de americani.

Informații: LG

Preț: de la 119 EUR cu abonament

[nggallery id=32]