Voi știți ce fac copiii voștri pe telefoane? Cât stau online, pe ce aplicații? Chiar zilele trecute discutam cu copiii mei vizavi de faptul că mi se pare că petrec destul de mult timp online, pe telefoane și că poate e momentul să facem niște schimbări.
Copiii mei au telefoanele înrolate în Family pe iOS, de unde nu numai că pot să văd pe unde sunt dar și să am date despre modul în care folosesc telefoanele. Înainte am avut Family Link pe Android și Family Safety de sub Windows, instrumente cu care putem monitoriza și restricționa activitatea lor, în special vizavi de ce aplicații folosesc și cât timp. Până acum combinația asta a dat roade, ideea că există timp limitat pentru folosirea aparatelor, ce trebuie optimizat între WhatsApp, YouTube sau Netflix/Disney+ a funcționat și discuția directă despre acest subiect a dat roade.
În același timp au venit și problemele: probabil că și voi ați ajuns să dați explicații vizavi de ce… alții au acces la TikTok, alții au acces la orice și noi nu avem?
Cum ați reacționat la treaba asta?
Ieri am citit un raport al Google cu niște statistici legate de cât de repede, cât de mult și la cel folosesc copiii telefoanele.
În medie, românii le dau copiilor telefoane de la 8 ani – o vârstă multe prea firavă, dacă mă întrebați pe mine, mai ales că aproape jumătate dintre părinți spun că le-au dat telefoanele la vârste și mai mici. Știu că mulți zic că au nevoie să vadă unde le sunt copiii, să comunice cu ei etc. Dar pentru asta nu e nevoie de telefon – luați-le un ceas smart, pe care puneți un SIM. Așa știți mereu unde sunt și puteți să îi sunați, nu trebuie să le dați telefoane. Mai rău mi se pare faptul că sunt tot mai mulți părinți care consideră oferirea unui telefon copilului ca pe un lucru obligatoriu pentru ca odrasla să nu fie exclusă … social.
Problema cu accesul la telefoane de la o vârstă așa de tânără, mai ales fără instrumente de Control Parental, este că va crea dependență, în sensul negativ. Google spune că în medie, copiii petrec pe telefon 1-3 ore (cei cu vârste între 5 și 12 ani), ajungând și spre 3-6 ore la cei peste 13 ani.
Din păcate sunt de acord: sunt copii de 15-17 ani care stau și mai mult pe telefoane, dacă sunt lăsați. E adevărat că majoritatea dintre ei le folosesc pentru aplicații educaționale, însă printre astea se strecoară și chestii care nu ar trebui să fie acolo.
Cercetarea Google explorează cum abordează părinții vârsta la care își lasă copiii să utilizeze dispozitive conectate la internet, cât timp stau online copiii, care sunt regulile părinților pentru accesul online și cum le impun copiilor, cum discută aceste subiecte cu cei mici și cum se schimbă toate aceste aspecte odată cu vârsta copiilor.
Pare că în general cele mai utilizate aplicații/site-uri web (de pe telefoane) în rândul copiilor sunt cele educaționale, urmate de jocurile video. Aplicațiile de social media înceă să fie folosite de la 9 ani, iar la adolescenți pare că este o un lucru obligatoriu.
Partea bună ce reiese din studiu este că siguranța online este un subiect critic pentru părinți – cumva părinții par că înțeleg că e un subiect critic care trebuie înțeles și manevrat corect. Marea lor majoritate spun că au discutat despre acest subiect cu copiii lor în ultimul an, indiferent de vârsta lor. Discuțiile despre siguranța online încep când copilul are între 5 și 8 ani. Totuși, ponderea ridicată a vârstei de 13 ani pentru prima discuție despre siguranța online arată o creștere a importanței acestui subiect în rândul părinților, în ultimii ani.
Și care ar fi cel mai bun mod de a-i educa pe copii privind siguranța digitală? Respondenții spun că discuțiile relaxate cu aceștia, indiferent de vârsta copilului. În paralel, impunerea de reguli prin tehnologii de control parental reprezintă modul optim de a asigura siguranța online a copilului, consideră părinții. Utilizarea controlului parental scade odată cu vârsta copilului, căci doar 12% dintre părinții de adolescenți spun că folosesc astfel de soluții, față de o treime pentru copiii de vârste mai mici.
Mă bucură să văd și faptul că marea majoritate a părinților impun reguli privind timpul pe care copiii îl petrec pe dispozitive, dar numai până pe la 12 ani. Peste 80% dintre părinții cu copii de 5-12 ani spun că folosesc astfel de limite. În cazul adolescenților, impunerea de limite este mai dificilă: potrivit unui sfert dintre părinți, copiii lor folosesc dispozitivele fără limită de timp.
Aici problema cea mai mare este că din diverse motive (necunoaștere, comoditate, necesitatea de a avea acces la aplicații de tip Wallet care sunt blocate pe conturile de minori) părinții nu le creează copiilor conturi de minori, pe care să poată pune ușor elemente de monitorizare și restricții. Trebui să știți că atât Google, cât și Apple/Microsoft au conceptul de conturi (GMAIL, iCloud, Live ID) pentru minori, care odată activate și folosite pe telefoane/tablete/laptop-uri vin și cu restricții legate de ce aplicații pot fi instalate (cele de tip Wallet nu sunt acceptate!), ce site-uri și ce conținut poate să fie accesat.
Ca să eviți problemele de mai sus, cea mai simplă soluție este să nu îți bați capul și să pui un cont de adult, care nu are restricții. Da, câștigi accesul la anumite aplicații, pierzi însă esența – protecția copilului via Family (Apple), Family Link (Google) și Family Safety (Microsoft). Chestie la care nu ar trebui să renunțați, dacă vreți sfatul meu.
Având conturi de minori, aveți automat un nivel minimal de protecție care e aplicat pentru browsing, instalarea de aplicații, căutări, acces la YouTube etc.
În mod cert, temerile legate de siguranța online sunt întemeiate. Principala preocupare a părinților privind consumul digital al copiilor diferă în funcție de vârstă. Pentru părinții cu copii de sub 9 ani, conținutul sexual explicit e cea mai mare problemă. În cazul celor cu copiilor de 9-12 ani, cyberbullying-ul este cel mai îngrijorător, în timp ce, în cazul adolescenților, manipularea online a copiilor (online grooming) generează cele mai mari preocupări în rândul părinților.
Sunt subiecte valide, care nu se exclud reciproc și care ar trebui să fie la fel de importante, indiferent de vârstă.
Iar dacă treaba asta vă preocupă, puteți să vă informați mai în detalii (atât voi cât și copiii) accesând câteva programe precum Eroii Internetului, Be Internet Citizens și Hit Pause. Acestea ajută părinții, profesorii, copiii și adolescenții să navigheze în lumea online în siguranță și cu încredere.
Dați o raită pe acolo și vedeți ce și cum. Mai important, mai puneți mâna din când în când pe telefoanele copiilor și urmăriți cu cine discută, ce discută, ce poze au pe telefon, cum arată istoricul lor de Google și YouTube, care sunt aplicațiile cele mai folosite – aici ajută mult să vă uitați în aplicațiile de Digital Wellbeing de pe Android și iOS care vă dau informații clare despre modul de utilizare. S-ar putea să vă surprindă preocupările copiilor și mai ales istoricul lor de navigație pe net.
Și acum vă mai întreb o dată: aveți idee ce fac copiii voștri pe telefoane/tablete/laptop? Și cum/cu cine își petrec timpul online?
Dacă da, cum discutați cu ei pe tema asta, cum îi ajutați să ia cele mai bune decizii? Iar dacă nu … ce faceți?
Studiul de mai sus a fost realizat de Topline, companie specializată în studii de piață, în august – septembrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 570 de persoane din România, părinți, cu vârste între 18 și 65 de ani. Studiu face parte dintr-o analiză mai amplă – EU Family Safety Survey 2024, realizată la nivelul EU, pe care o puteți consulta aici.
