Zilele acestea au ieșit câteva informații interesante vizavi de planurile omenirii pentru popularea Lunii: a fost selectat primul echipaj NASA care va pleca cu Artemis II spre lună, sunt discuții despre crearea unui fus orar și Nokia vrea să pună 4G acolo.
Să le luăm pe rând: NASA a anunțat ieri echipajul pentru misiunea Artemis II care va pleca într-o călătorie de 10 zile cu zbor în jurul Lunii, probabil prin 2025, primul pas pentru crearea unei baze pe Lună care apoi să fie folosită pentru zboruri către alte planete. Echipajul este format din Reid Wiseman, Victor Glover, and Christina Hammock Koch și canadianul Jeremy Hansen. Detalii despre misiunea Artemis II sunt oferite aici de către NASA.
Nokia vrea să pună 4G pe Lună
A doua chestie interesantă este legată de faptul că Nokia vrea să își umfle mușchii (că în ultima vreme a rămas într-un con de umbră) și își propune să pună 4G pe Lună pentru a ajuta viitoarele misiuni. Rețeaua ar trebui să fie pusă cu ajutorul unor rachete SpaceX în următoarele luni.
Rețeaua 4G va fi pusă pe Lună cu ajutorul unor rachete Nova-C (construit de Intuitive Machine) ce vor aseleniza singure și folosind panouri solare va fi posibil să se alimenteze antenele și să creeze o rețea LTE. Primul punct unde se vor monta antenele este craterul Shackleton, aproape de polul sud al Lunii. Detaliile vin via CNBC.
Luna va avea propriul fus orar
Și nu în ultimul rând, Agenția Spațială Europeană a spus că e momentul să începem să discutăm despre un fus orar al Lunii, chestie care să elimine necesitatea sincronizării orei cu cea de pe Pământ și care va permite viitoarelor misiuni pe Lună să se descurce mai bine și să faciliteze crearea arhitecturii de comunicații denumită LunarNet.
De ce e important un fus orar? În primul rând pentru a putea folosi servicii de localizare GPS pentru Lună, chestie care nu e chiar simplă dat fiind faptul că pe Lună, din cauza gravitației, timpul trece ceva mai repede (cu 56 de microsecunde pe zi). Și apoi pentru a putea discuta de misiuni pe termen lung pe Lună.
La 50 distanță de la prima aselenizare reîncep discuțiile despre mersul pe Lună și popularea ei și parcă începem să fim optimiști că lucrurile se mișcă și că e posibil ca în timpul vieții noastre să vedem niște misiuni interesante.
Și poate e timpul să reîncepem să recitim cărți precum Fundația ca să vedem cum era văzută călătoria în spațiu în secolul trecut, când era doar un vis.
Nu credeți?