Transformarea digitală este unul dintre factorii cei mai importanți care asigură succesul unei economii și în esență al oamenilor care activează în ea. Un studiu recent realizat de Microsoft, Digital Futures Index (disponibil aici) arată și măsura în care economiile Europei sunt influențate de ceea ce numim digitalizare, iar România (deși are potențial) stă destul de prost.
Nu este prima dată când vorbesc despre digitalizare și competențe digitale legate de România cu același mesaj: România are premisele pentru a crește nivelul de digitalizare și competențe digitale, numai că lucrul acesta se întâmplă greu, iar stagnarea are impact negativ asupra economiei.
Cel mai bun exemplu legat de beneficiile asociate digitalizării se poate vedea în industria bancară și cea legată de servicii, în ultimii doi ani. Pandemia a fost un imbold extraordinar care a făcut ca majoritatea băncilor să migreze către servicii de mobile banking și peste noapte a prins avânt industria serviciilor de livrare la domiciliu a mâncării. Sunt două domenii care până în 2020 aveau un progres lent, dar care acum au explodat.
Și asta ne arată că se poate. Noi, prietenii noștri, părinții noștri, am început (să zic că aproape peste noapte?) să plătim exclusiv cu cardul sau telefonul, să nu ne mai deplasăm la bancă pentru că avem mobile banking, ne comandăm mâncare mai simplu și mai comod. Asta înseamnă digitalizare și faptul că ne putem folosi de ea ne crește nivelul de competențe digitale.
Mai pot vorbi despre serviciile de telemedicină care au avut și ele un salt imens, tot datorită pandemiei și care probabil că se vor dezvolta și pe viitor – Clinica Virtuală de la Regina Maria este doar un exemplu (realizat pe platforma de cloud a Microsoft).
Ideea este că se poate și beneficiile pe care le-ar aduce sunt imense.
Conform rezultatele studiului Digital Futures Index, România stă foarte bine (peste media regiunii) la ceea ce înseamnă accesul la internet de bandă largă, numărul de specialiști din industria tehnologiei și informației, nomazii digitali (adică posibilitățile de a lucra de la distanță), investițiile companiilor în R&D, absolvenți de STEM și TIC etc.
Fundația există, dar din păcate există încă decalaje mari între populație. În condițiile în care industria de software contribuie cu 6.2% la PIB și crește de trei ori mai repede decât alte sectoare, lucrurile nu se mișcă așa cum ar trebui. Avem un capital uman foarte bun, care de cele mai multe ori este și folosit.
Problema este că avem o discrepanță mare între cei câțiva ce au astfel de competențe digitale și majoritatea care nu are.
Și așa apare întrebarea evidentă: ce putem face ca să schimbăm lucrurile?
Conform datelor din Digital Futures Index, există mai multe direcții în care România trebuie să meargă. Prima dată este creșterea nivelului de digitalizare din sectorul de stat, în relația cu publicul – în clipa în care oamenii nu vor mai trebui să stea la cozi să își ia sau să își depună documente, să plătească taxe etc. și vor putea face asta online, populația va fi obligată să își dezvolte aptitudinile necesare pentru a face asta. Și așa creștem nivelul de competențe digitale.
Apoi, la nivelul fiecărei companii ar trebui să existe programe de recalificare și creștere a competențelor digitale. Dacă și la locul de muncă oamenii vor fi ”forțați” să își dezvolte competențele digitale, o vor face.
Același lucru e valabil și la nivelul instituțiilor de învățământ: cadrele didactice pot să își schimbe modalitățile de abordare și comunicare, iar tehnologia să devină prioritară. Din păcate aici văd o ciudățenie: avântul luat în pandemie prin școala online s-a oprit, chiar a regresat în unele școli pentru că brusc, profesorii nu mai folosesc instrumentele online pentru comunicare și evaluare. Am senzația că unii sunt speriați că își pierd locul de muncă…
Iar la nivelul afacerilor, lucrurile sunt clare: organizațiile în care există angajați cu nivel ridicat al abilităților digitale (în speță cei din categoria 50+, aflați de ce le mai multe ori în poziții de conducere) sunt mai inovatoare și au o productivitate mai mare. Adăugăm opțiunile de lucru de la distanță (acolo unde se poate, evident) și vedem că echipele devin mai dinamice. Iar pasul următor este integrarea serviciilor de cloud, IoT și AI (plecând de la serviciile de office în cloud și până la procese mai complexe) care aduc flexibilitate și posibilitatea de a răspunde mai rapid și mai bine provocărilor din piață.
Așadar se poate. Depinde de noi să facem pasul în direcția asta și să îi ajutăm și pe cei din jurul nostru, ceea ce vă invit și pe voi să faceți.
Iar dacă vreți să studiați mai în detaliu, interactiv, cifrele informative ale studiului Digital Futures Index, o puteți face aici.
