Orange 5G in Brasov: un test de cum functioneaza reteaua cu iPhone 12

Pentru că de ceva vreme folosesc un abonament Orange cu 5G și trafic nelimitat (și m-am obișnuit cu ideea că accesul la internet cu viteze mari, este ceva normal), la propunerea Orange România am decis să fac un mic test vizavi de modul în care funcționează rețeaua în Brașov, ca să știți și voi la ce să vă așteptați și cu ocazia asta să vă atrag și atenția asupra unui subiect de actualitate: incluziunea și competențele digitale.

Conform raportului Desi 2021, România este pe ultimul loc în UE atunci când vine vorba despre digitalizare. Deși avem infrastructură pentru accesul la internet, ea nu e folosită de toată lumea. Poate că unora o să le pară surprinzător, dar cele mai recente studii arată că românii se află pe ultimele locuri din UE în ceea ce privește utilizarea zilnică a internetului, comparativ cu celelalte regiuni din Uniunea Europeană. Și aici mă refer la accesul tuturor oamenilor.

De exemplu, voi știți că unul din cinci români nu a utilizat niciodată internetul (conform unui raport al Comisiei Europene din 2020)? Și nu e neapărat vorba despre faptul că nu se știe că există infrastructură ci mai degrabă că mulți nu știu ce beneficii le-ar aduce accesul la internet și că în multe cazuri nici nu au un îndrumător care să le arate ce și cum. Să zic mai simplu, nu e nimeni care să le stimuleze curiozitatea vizavi de tehnologie.

Sa vă dau un alt exemplu: părinții mei au luat contact cu internetul în urmă cu aproape 20 de ani, dar până nu au descoperit că pot comunica mult mai ușor (video, via Skype) cu prietenii și cu familia, nu s-au preocupat de aspect. Apoi, încet, încet au început să descopere că pot citi știrile pe internet, că pot asculta muzică, că se pot documenta pentru excursii, pot vizita muzee virtuale etc.

Saltul cel mai mare l-au făcut însă în momentul în care le-am oferit smartphone-uri și au văzut că au informația disponibilă instant, la capătul unei căutări în Google. Au sesizat că foarte multe lucruri ce înainte presupuneau mult efort de căutare și documentare sunt accesibile instant. Iar acum, în pandemie au ajuns să folosească serviciile de online banking pentru plata utilităților și transferuri de bani.

Pentru mulți dintre noi este un gest natural ca atunci când nu știm ceva să mergem pe Google și să îl căutăm. Poate nu îl găsim chiar de prima dată, dar măcar avem o idee înspre ce să ne îndreptăm și dacă ne interesează, sa putem rezolva problema.

Dați-mi voie să fac o paralelă: în 1993 când am început să programez și eram entuziasmat de limbajul Assembler pe procesoarele Z80 (foloseam un CIP03), avansul zilnic în documentare era minim. Încercam ceva, greșeam, încercam altceva. Dacă aveam noroc întrebam un prieten sau un profesor care îmi mai dădea câte o direcție (asta în cazul fericit în care aveau habar despre ce vorbesc). Dacă ajungeam să găsesc vreo carte care să trateze subiectul, era deja mană cerească, în ciuda prețului exorbitant pe care trebuia să îl plătesc pentru ea.

Acum, accesul la internet îți permite să afli orice, oricând, instant: indiferent de problema pe care o ai, în orice domeniu, o simplă căutare îți oferă răspunsul (poate că nu chiar instant) dorit. Vrei să vezi cum schimbi becul la mașină? Cauți pe internet. Vrei să afli dacă există un anumit produs pe stocul vreunui magazin, dai rapid o căutare. Vrei să verifici dacă prețul de la magazinul din colț pentru o pereche de pantofi e bun, dai rapid o căutare! Vrei să afli cine a fost Napoleon și cam când a trăit, poți afla instant.

Cred că acestea sunt lucrurile care contează cu adevărat: să înțelegi că poți folosi tehnologia și internetul cu informația accesibilă prin el, ca să îți faci viața mai ușoară. Și dacă ai noroc, cineva să îți arate ce și cum. Și să ceri asta!

În niciun caz să pierzi vremea pe Facebook citind toate inepțiile debitate de toți analfabeții și adepții conspirațiilor.

De aceea cred că primul pas pentru digitalizare ar fi acela de a avea acces ușor la internet: pe telefon, laptop, tabletă sau orice alt dispozitiv care ne permite să căutăm și să consumăm informație în format digital.

Și așa ajung la subiectul articolului: care e viteza Orange 5G în zona mea, adică în Brașov. Empiric, aveam deja o idee despre cum funcționează rețeaua Orange 5G și cam pe ce mă pot baza, însă acum am decis să fac ceva mai mult: am măsurat vitezele de download/upload din patru locații din Brașov, pe parcursul a trei intervale orare pe parcursul a trei zile. Iar ceea ce a ieșit, vedeți mai jos.

Orange 5G cu trafic nelimitat

Prin luna aprilie am decis să migrez pe un abonament Orange 5G cu trafic nelimitat din două motive: prețul este foarte bun (15EUR) și pentru că lucrez 100% de acasă, am vrut să am o soluție de backup. Faptul că este 5G (bine, cât de 5G putem vorbi acum în România, pentru că știți cu toții că legislația încă nu a permis adoptarea rețelei full 5G) a fost un bonus.

Orange spune că pe o conexiune 5G utilizatorii pot obține viteze de până la 1200 Mbps pentru download, în locațiile unde există acoperire bună. De altfel, pe site-ul Orange găsiți o hartă pe care puteți verifica zonele cu acoperire 5G, în așa fel încât să știți la ce să vă așteptați dinainte să vă luați abonamentul.

După cum se poate vedea și pe hartă, acoperirea 5G în Brașov este destul de bună, mult mai bună ca data trecută când am verificat. Centrul vechi, Centrul nou (Centrul Civic), centrul de afaceri Coresi, Bartolomeu, cartierul Florilor sunt în zona de acoperire și pot să confirm că rețeaua funcționează (însă nu la parametrii maximi specificați).

De peste 20 de ani de când scriu în zona de tehnologie aplic cu succes un lucru: dincolo de comunicatele de presă, îmi fac o idee despre un produs sau serviciu abia după ce îl testez (ceea ce vă îndemn și pe voi să faceți!). Mereu.

Cum am testat?

Ca să pot să îmi fac o idee clară despre rețeaua Orange 5G am decis să fac testul folosind un smartphone iPhone 12 (unul dintre smartphone-urile pe care le folosesc în aceste zile) împreună cu abonamentul meu. Cu mențiunea că acest smartphone nu este cel mai reprezentativ atunci când vine vorba despre suportul 5G, atât din cauza hardware-ului cât și din cea a software-ului (iOS 15 e un sistem de operare la care Apple încă mai lucrează și aduce constant patch-uri de funcționalitate/performanță). Spun asta pentru că e foarte posibil să fi putut obține alte rezultate (mai bune sau mai rele) dacă aș fi folosit un Galaxy S21 Plus 5G.

Asta vizavi de hardware și de serviciul 5G folosit.

Cum a decurs testul: în primul rând am ales patru scenarii de lucru, pe care le-am replicat:

• Testul de viteză al Ookla cu ajutorul aplicației Speedtest by Ookla (se poate descărca din App Store) – aici am măsurat vitezele de download și upload.
• Încărcarea site-urilor de mobil www.orange.ro și www.mobzine.ro, măsurate în secunde pe Safari, în modul Private (ca să nu existe cache).
• Upload-ul unui fișier video 4K de 372,8 MB în OneDrive – măsurat în secunde.
• Download-ul unui video de pe YouTube din aplicația de iOS, măsurat în secunde – am ales compilația NEW MOVIE TRAILERS 2021 & 2022 (4K ULTRA HD), de 599MB, la rezoluție 1080p.

Din punctul meu de vedere aceste scenarii simulează destul de bine tipul de activități pe care un utilizator obișnuit le face de pe smartphone. Și sunt relevante pentru ceea ce mi-am propus.

Și apoi am ales patru zone din Brașov unde am rulat aceste teste în trei zile consecutive (joi, vineri, sâmbătă), pe trei intervale orare, ca să pot îmi dau seama dacă există diferențe de viteză datorate gradului de ocupare al rețelei. Primul interval a fost dimineața, între 09:00 -10:30, al doilea între 13:45 – 15:00 și al treilea între 19:45 – 20:45.

Iar pentru locații, am ales Piața Sfatului (de departe cel mai important loc din Brașov), Centrul Civic (vizavi de AFI Mall), centrul de afaceri Coresi (lângă spitalul MedLife) și cartierul Florilor, în zona Școlii Generale nr 11 (aflată fix la marginea acoperirii 5G). Toate testele au fost făcute afară, pentru că așa cum știți încă nu este implementat suportul 5G indoor (deși la mine acasă am 5G și în interior).

Ce a ieșit

Rezultatele testului pot fi văzute în tabelul de mai jos (le-am pus pentru cei ce vor să le studieze în detaliu).

Concluzii

Prima concluzie pe care o trag este că în zonele unde există acoperire bună 5G experiența de browsing, download, video pe YouTube pe iPhone 12 cu Orange 5G e similară cu cea pe care o am acasă, pe rețeaua WiFi. Uneori chiar mai bună. Și nu sunt diferențe majore între locații, în ceea ce privește vitezele.

Și asta mă face să mă felicit că am trecut pe un abonament 5G și e o informație pe care trebuie să o punem în context: școala de acasă, munca de acasă. Cu toții avem acces la aceleași servicii, aceleași viteze.

Vitezele de download/upload oferite de către Speedtest by Ookla ne oferă o imagine destul de bună asupra performanței rețelei și au un raport similar cu cele extrase din celelalte teste – trebuie să țin cont și de faptul că experiența serviciilor terțe (YouTube, OneDrive, site-urile web) nu reflectă doar viteza rețelei ci implică și performanța infrastructurii respectivului serviciu.

Așa cum bănuiam, vitezele ce se pot obține sunt legate de gradul de ocupare al celulei în care te afli. De asta dimineața în Piața Sfatului (când nu e mai nimeni) viteza este foarte bună, în timp ce sâmbătă seara (când e plin de lume în zona respectivă), viteza scade. Același raționament este valabil și pentru celelalte zone/cartiere – dimineața viteza e ceva mai bună și spre seară se modifică (dar nu semnificativ), pentru că lumea vine acasă.

Și nu în ultimul rând: până când nu o să avem 5G cu adevărat în România, vitezele teoretice ce pot fi obținute de utilizatorul obișnuit, într-o zi obișnuită, pe un abonament obișnuit, nu se ridică încă la valorile maxime posibile.

Doar că la final nu despre asta este vorba neapărat …

Creșterea competențelor digitale

Cel mai important lucru este de fapt accesul ușor la internet de mare viteză, în foarte multe zone, acesta fiind un prim pas pentru creșterea competențelor digitale a populației României. Și e mult de lucru, pentru că doar 10,1% din populația adultă a țării (detalii aici) are abilități peste medie, cel mai mic procent din Uniunea European!

Orange susține și depune eforturi pentru incluziune digitală la nivel național prin diferite inițiative și programe care au ca scop creșterea gradului de educație în zona digitală. Și nu se rezumă doar la copii (Digitaliada, Smart Design Challenge), adulții sunt și ei incluși în programe (aici am vorbit despre Smart Parents).

Competența digitală nu înseamnă să ai cont pe Instagram, Facebook, YouTube, TikTok pe care să pierzi o grămadă de timp. Competența digitală reprezintă un set de abilități, cunoștințe și o atitudine care permite folosirea competentă și sigură a tehnologiei în vederea rezolvării unor operații uzuale. Deja digitalizarea ne afectează viața într-un procent foarte mare – pandemia ne-a obligat să facem un salt major în direcția digitalizării și mulți nu au putut face asta, fiind profund afectați (numai eu am ajutat o grămadă de părinți să învețe să folosească Meet, Teams sau Zoom pentru a avea acces la școala online, în condițiile care toți aveau conturi de Facebook și WhatsApp). Digitalizarea este deja modul în care interacționăm, studiem, lucrăm și treaba asta se va intensifica și mai mult în viitor. Numărul locurilor de muncă în care nu va fi nevoie de tehnologie și competențe digitale va fi din ce în cel mai mic …

”Nivelul scăzut al cunoștințelor digitale înregistrate în rândul românilor poate fi o provocare în ceea ce privește dezvoltarea generală a societății. Ritmul accelerat de inovație tehnologică în sectoare precum educație, sănătate, servicii sociale, servicii publice sau chiar a diferitelor industrii presupune existența unui nivel cel puțin mediu de competențe digitale la nivelul populației. În acest context, programele de incluziune digitală sunt un element cheie pentru a creșterea nivelului de alfabetizare digitală a populației și reducerea inegalității sociale”, a declarat Claudia Petrescu, Cercetător – Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

În mod surprinzător, generația care s-a născut practic cu telefonul în mână și din care aproape 48% petrece cam 6 ore pe zi cu un gadget (96% online), pare să aibă probleme în zona competențelor digitale. Aproximativ 39% dintre tinerii din România (cu vârsta între 16 și 19 ani) își autoevaluează competentele digitale ca fiind scăzute, comparativ cu media europeană, care este la 15% (detalii aici). Arată rău, sunt de acord cu voi.

Sunt mulți factori care au dus la această situație, aș zice că cel mai important este dezinteresul părinților și al tutorilor față de ceea ce fac copiii, în legătură directă cu nivelul propriu de competențe digitale. Nu poți să ai pretenția ca cineva care nu știe ce e tehnologia, nu o înțelege și nu o folosește, să fie capabil să îndrume un copil într-o direcție bună.

Și mai îngrijorător mi se pare faptul că datele despre care am vorbit mai sus ne spun că în perioada următoare România s-ar putea să aibă dificultăți în integrarea tinerilor în piața muncii.

Ce e de făcut? Păi în primul rând să înțelegem noi (ăștia care avem pretenții că avem un nivel ridicat de competențe digitale) că există o problemă și să încercăm să o remediem.

Și putem începe prin a ne uita în jur, la prieteni, colegii de școală ai copiilor noști, părinți și să ne facem timp să vorbim cu ei despre tehnologie și despre cum poate fi folosită mai bine.

Am realizat acest test în colaborare cu Orange pentru lansarea campaniei “Facem tehnologia digitala accesibila tuturor”, prin care se atrage atenția asupra importantei subiectului incluziunii digitale in România și reconfirmă promisiunea de a oferi sprijin tuturor celor care vor și au nevoie să-și îmbunătățească abilitățile digitale.

P.S.: da, MOBzine se încarcă greu, trebuie să reparăm asta …

P.S.: tocmai ce a venit un raport Netograf în care măsurătorile ANCOM arată că Orange are cele mai bune viteze pentru internet mobil: 48,45 Mbps – viteza medie download pentru internet mobil Orange.