Este vorba despre celebrul proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condițiile implementării rețelelor 5G în România, adică cel pe baza căruia se va stabili cum o să avem 5G. O lege care a stârnit mult interes în rândul opiniei publice, ce a ajuns să se divizeze în mai multe tabere, unele pro, altele contra implementării 5G, fiecare cu argumentele sale, mai mult sau mai puțin logice. Dar cu un nivel ridicat de atenție care a cam pus în încurcătură și autoritățile române, care știu acum că toate procedurile ar trebui să fie cât mai transparente, corect executate și greu de combătut. Cel puțin în teorie.
Știți deja, dacă subiectul v-a interesat, că în data de 24 august Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor a susținut în regim de urgență o dezbatere publică, online, pentru a lua în considerare propunerile societății civile, a opiniei publice, de modificare a acestei legi.
Pe de-o parte, am remarcat la acel moment o oarecare superficialitate a autorităților, care au alocat doar cinci ore pentru eveniment (între 10:00 și 15:00), l-au ținut via Google Meet cu accesul fiind făcut pe baza unui formular de înscriere care a funcționat greoi.
Pe de altă parte, au existat peste 1600 de propuneri de modificare a proiectului de lege. Multe, chiar foarte multe care denotă un interes imens pentru o lege foarte importantă de care va depinde modul în care o să avem acces la tehnologia 5G în perioada următoare. În lista de propuneri am detectat destul de multe păreri, hai să le spunem ciudate, dar și opinii pertinente.
Am scris deja concluziile noastre după ce am participat la această dezbatere publică, pentru a vă face o idee mai clară despre ce s-a întâmplat acolo.
Așa că era normal să încercăm să aflăm care mai este statusul acestui proiect de lege atât de important, după această dezbatere publică.
Ce a urmat
După dezbaterea publică din luna august, proiectul de lege și-a continuat drumul. Propunerea a fost trimisă pentru avizare către Ministerul de Justiție și a primit din partea acestuia aviz favorabil din punct de vedere constituțional și legislativ, doar că Ministerul de Justiție nu își asumă responsabilitatea pentru elaborarea proiectului. Lucru până la un punct firesc. Ba chiar vine și cu câteva observații pe margine proiectului de lege, după cum urmează:
- Semnalăm că este necesară justificarea temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de act normativ, în acord cu dispozițiile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, din perspectiva mecanismului de autorizare instituit, a criteriilor avute în vedere de inițiatori pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări. Punctual, apreciem că este necesar ca inițiatorii să fundamenteze soluția legislativă prin care au acordat Prim-Ministrului competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării ținând seama de competențele constituționale și legale ale acestuia, în detrimentul, spre exemplu, unui organ colegial. De asemenea, prin raportare la soluțiile cuprinse la art. 3 si art. 9 – 11 din proiect, apreciem că este oportun ca inițiatorii să analizeze necesitatea unor informații suplimentare din perspectiva evaluării impactului reglementării asupra mediului de afaceri, aspecte de natură să justifice intervenția normativă.
- Cu privire la mențiunile cuprinse în cadrul Secțiunii a 7-a a pct. 1 din Expunerea de motive, semnalăm că procedura reglementată de Legea nr. 52/2003 nu se rezumă la publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului, fiind necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii în materie, în integralitatea sa.
- Precizăm că, în temeiul art. 2, pct. 31 din HG nr. 16/2017, revine Ministerului Afacerilor Externe competența să se pronunțe asupra compatibilităților soluțiilor cuprinse în prezentul demers normativ raportat la piața unică europeană în componenta privind libera circulație a mărfurilor (Art. 4, alin. 2, litera a și Art. 26 din TFUE), precum și cu ansamblul legislației Uniunii Europene și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene relevantă în materie. De asemenea, având în vedere că măsurile cuprinse în proiectul de act normativ sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța cu privire la acest aspect, în temeiul art. 25, alin 1, lit l din Legea nr. 21/1996.
- Precizăm că soluția cuprinsă la art. 5 din proiectul de act normativ care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT sunt necesare și lipsite de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizării, aspect de natură să conducă la art. 1, alin. 5 din Constituție. Mai mult, din cuprinsul art. 8 din proiect rezultă că deciziile Prim-Ministrului emise în temeiul prezentei legi au natura juridică a actului administrativ care poate face obiectul controlului jurisdicțional în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004. Având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare și obiective care să permită controlul jurisdicțional reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art.1, alin. 3 și 5 din Constituție.
De asemenea, având în vedere că la art. 4, alin. 2, lit. c sunt reiterate criteriile avute în vedere la art. 5, alin. 2 în contextul instituirii obligației de depunere a unei declarații pe proprie răspundere, apreciem că intenția de reglementare este necesară sub acest aspect.
Precizăm faptul că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului/co-inițiatorului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, Ministerul Justiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere al constituționalității și legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, în condițiile legii.
Ce înțelegem noi de aici?
A ce sună aceste observații? În primul rând a modalitate discretă de a pasa responsabilitatea către un alt minister. Chestie care, cel puțin până la un anumit punct, este de înțeles – Ministerul de Justiție nu are competența necesară să emită opinii cu aspect tehnic vizavi de proiectul de lege 5G. Apoi, cumva cu jumătate de gură, mi se pare că Ministerul de Justiție admite că atât criteriile avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, cât și cele cu privire la procedura de retragere ulterioară a acestor autorizări, inclusiv cu procedura pe baza căreia se va face, sunt neclare și ar trebui aprofundate și exprimate clar, fără loc de întoarcere după cum va dicta interesul lui X sau al lui Y la un moment dat.
Același Minister de Justiție admite și că sunt necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare pentru agenții economici care solicită autorizarea respectivă, pentru că nu este suficientă publicarea proiectului de lege pe pagina de internet a inițiatorului.
Este adevărat, s-au emis și mai multe răspunsuri, mult prea tehnice, pe care vă invit să le consultați accesând link-ul de la finalul acestui material în ideea că o să vă dați seama la ce se referă.
Apoi, competența să se pronunțe asupra compatibilităților soluțiilor cuprinse în demers privind libera circulație a mărfurilor revine Ministerului Afacerilor Externe. Din câte am văzut, unele dintre măsurile cuprinse în proiect sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța asupra acestui aspect.
Mergând mai departe, soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației. Având in vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare si obiective reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 1, aliniat (3) si (5) din Constituție.
Proiectul de lege și-a urmat pașii mai departe. Cumva pe principiul câinii latră, ursul trece. A ajuns săptămâna trecută la Consiliul Economic și Social, pentru o serie de avize din parte comisiilor din componența CES.
Acesta a transmis un punct de vedere pe anumite subiecte ale proiectului, dar și avizele primite de proiect, după cum urmează:
– Comisia pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri (C1) – proiect de aviz favorabil
– Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament (C2) – proiect de aviz favorabil
– Comisia pentru relațiile de muncă, politică salariată, incluziune socială, protecție socială și sănătate (C3) – declinare de competență
– Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă (C4) – declinare de competență
– Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) – declinare de competență
– Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială (C6) – puncte de vedere
– Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente (C7) – puncte de vedere
– Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) – proiect de aviz nefavorabil
– Comisia pentru administrație publică și ordine publică (C9) – proiect de aviz favorabil – Obs. ref. avizare interministerială: proces de avizare complet.
Senzația?
Aceiași fugă de răspundere din partea unora dintre comisii, prin declinare de competență, e drept în unele cazuri justificată. Majoritatea au oferit aviz favorabil proiectului. A existat și un aviz nefavorabil, din partea Comisiei pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile. Însă s-a subliniat din nou necesitatea unor clarificări, a unor detalieri a criteriilor de acordare a autorizărilor, astfel încât acestea să fie cât mai transparente și obiective.
Concluzia
Proiectul uneia dintre cele mai importante legi legate de dezvoltarea tehnologică a României își continuă cursul legal, fără a răspunde cu adevărat întrebărilor ridicate de cei ce au participat și au venit cu mențiuni și cereri de clarificare. Asta înseamnă că după ce va trece de toate comisiile mari și mici și va lua toate avizele pe principiul declinării responsabilității, actualul proiect de lege va ajunge să fie adoptat, pe repede înainte, pentru că România nu are încă o lege pentru implementarea tehnologiei 5G iar operatorii și agenții economici furnizori de servicii nu pot să își facă nicio strategie legată de ce echipamente vor fi eligibile.
Toate astea nu fac decât să ne facă să stagnăm într-un context în care la un moment dat ne poziționam chiar foarte bine.
Mai multe detalii găsiți aici: https://www.ces.ro/ordinea-de-zi/ro/58
