Mi se pare fascinant să văd cum inițiative (faine în esență) de a oferi statistici legate de modul în care oamenii folosesc o anumită tehnologie ajung să aibă și un impact negativ, complet diferit de ceea ce și-au dorit să obțină autorii lor. Cel mai recent caz este cel al analizei datelor de utilizare a aplicației Strava, publicat la finalul anului trecut de către Strava sub numele de ”heatmap” și care a ajuns să fie de fapt un instrument de identificare a bazelor secrete americane de prin toată lumea.
Cum e posibil?
Păi simplu … analizând traseele de antrenament înregistrate de populara aplicație Strava, ochi antrenați au putut suprapune datele peste hărțile Google Maps și în acest fel să poată fi identificate baze secrete de prin toată lumea. Din cauza faptului că soldații se antrenau folosind dispozitive wearable sau smartphone-urile și apoi au încărcat datele în Strava, care pe urmă le-a analizat și le-a făcut publice, fără să vrea ca prin această acțiune să facă publice detalii atât de importante.
Harta în cauză, lansată de Strava în noiembrie 2017 arată fiecare traseu încărcat vreodată de cineva în Strava, bineînțeles anonim. Adică o agregare a peste 3 trilioane de puncte GPS, ce apoi au fost puse pe o hartă. Pentru cine nu știe, aplicația Strava este folosită pentru înregistrarea activității fizice în diverse sporturi (alergare, ciclism) folosind smartphone-ul sau dispozitive de fitness precum Fitbit.
Pe parcursul weekendului ce tocmai a trecut o echiă de analiști a descoperit că harta publicată de Strava este suficient de detaliată încât să ofere unui ochi antrenat detalii clare legate de activitățile soldaților activi, date ce interpretate corect au dat la iveală ceva ce nu s-a așteptat nimeni: poziția unor baze imiltare secrete.
Nathan Ruser, analist la Institute for United Conflict Analysts a menționat sec: ”bazele USA sunt ușor de identificat”. Soldații au folosit Strava să înregistreze rutele de antrenament din interiorul și exteriorul bazelor, oferind acum detalii clare legate de căile de acces și locurile unde personalul militar se antrenează frecvent.
Informațiile din Siria de exemplu, identifică foarte clar bazele americane dar și unele sovietice. La fel, în locuri precum Afganistan, Djibouti sau Siria, rutele identificate de Strava pot foarte ușor să aparțină exclusiv personalului militar – pe un fundal negru (fără activitate în Strava) harta unei baze militare iese foarte bine în evidență.
Fiind foarte bine detaliată de Strava, detaliile hărții pot fi ușor mărite, iar informații ce nu apar pe hărțile comerciale să fie acum vizibile pe harta Strava.
Prin urmare e o sursă de informații extrem de importante pentru serviciile de informații. De asta și Strava a dat de curând un comunicat de presă prin care menționează că ”poate nu e o idee bună ca personalul militar să folosească opțiunile de upload a datelor colectate, oferind inclusiv detalii mai clare despre cum se pot seta mai exact opțiunile de confidențialitate”.
A greșit Strava că a făcut publică harta?
Nu cred. Doar că analiștii nu și-au dat seama ce date valoroase vor face public.
Simplist, o hartă care să arate zonele de schi din Salt Lake sau pistele de alergare din Hawai sau Mexic nu are cum să facă rău nimănui, nu?
Numai că la fel ca în multe alte situații, o cantitate atât de mare date, colectate de la milioane de utilizatori are capacitatea de a genera informații și legături noi, pe care inițial nimeni nu le-ar fi bănuit.
Concluzia este că dacă folosiți astfel de aplicații care vă trădează poziția și un anumit comportament, poate că ar fi bine să filtrați ce partajați și încărcați în cloud.
Mai ales dacă vreți să vă păstrați anonimitatea. Nu credeți?
Cine vrea să studieze mai în detaliu harta heatmap publicată de Strava o poate face aici.
Bazele SOVIETICE? 🙂
🙂 pai, si rusii au prin Siria ceva baze.