Am scris de mai multe ori despre problemele de securitate pe care le au anumite jucării inteligente sau sisteme de monitorizare folosite pentru urmărirea copiilor de către părinții moderni. Pentru că legislația din acest domeniu nu prea există, fiecare producător face cam ce vrea și de multe ori vrea să știe (prea) multe despre noi, fără permisiunea noastră.
Mi se pare normal ca atunci când sunt date în vileag situații în care jucăriile inteligente sau sistemele de monitorizare extrag informații personale, acestea să fie arătate cu degetul și chiar blocate din a mai fi vândute. Cam asta e cazul companiei Genesis Toys, acuzată de protecția consumatorului din Norvegia că ar extrage date de la cei ce le utilizează. În cauză sunt două jucării: My Friend Cayla și i-Que, ambele putând fi conectate la o aplicație de smartphone care să permită jucăriilor să interacționeze cu copii. Problemele reclamate sunt legate de faptul că informația vehiculată între aplicație și jucărie este trimisă pe un server din SUA fără ca utilizatorii să știe asta.
Există o explicație clară pentru care asta se întâmplă: compania producătoare vrea să știe cam ce întreabă copiii jucăriile și cum le folosesc în vederea creării unor noi și adaptării/creării unei noi piețe. Tehnologia de recunoaștere a vocii este dată de Nuance, cei ce stau în spatele cunoscutului pachet Dragon NaturallySpeaking, și funcționează direct de pe server-ul Nuance.
Adică ceea ce întreabă un copil este înregistrat, trimis în SUA pe server-ul Nuance, decodat și apoi retrimis către jucărie. Problema majoră constă în faptul că informațiile extrase pot să fie partajate cu terți în scopuri de marketing și publicitate.
Poate că lucrurile sunt duse cam la extrem, dar cred că e bine să se impună niște reguli clare vizavi de modul în care datele noastre sunt extrase și prelucrate, cu atenționare clară și evidentă.
Mă gândesc, voi ați fi de acord ca informațiile schimbate de copilul vostru cu o astfel de jucărie să ajungă în mâinile unor terți fără să știți asta?
via TNW
