Nu am mai scris cam de multă vreme un material în colecția atât de dragă mie a amintirilor din tinerețe. Întâmplător m-am lovit în această dimineață de sursa de inspirație a acestui episod, când am dat prin dulapul cu tehnologie și vechituri de un adevărat erou, atât la propriu cât și la figurat. Așa că, oarecum în ordine cronologică, după primul PC și primul telefon mobil, astăzi a venit rândul unei alte premiere pentru mine, primul meu smartphone. Așa cum poza v-a dat deja de înțeles, iar formularea de mai sus, cea cu eroul, a încercat să inducă, este vorba despre HTC Hero.
Știam brand-ul HTC încă de pe vremea când se numea Qtek (cu o mențiune extrem de specială pentru Marius și Florin, de la Omnisoft – sper să nu greșesc – doi oameni de care se leagă primele mele contacte cu dispozitivele inteligente). Totul se datora pasiunii lui Ionuț pentru dispozitivele mobile și, oarecum indirect, pentru acest brand. Așa că a fost oarecum invariabil ca primul meu telefon smart să fie un HTC.
Iar fotografia de mai jos este dovada că am rămas fidel acestui brand, cu câteva incursiuni în zona LG și Nexus (tot LG).
Revenind la al meu HTC Hero, pe care l-am primit undeva în 2010, a fost un salt fantastic. Faptul că îmi luam mail-ul de CHIP pe telefon, că navigam fără dificultate printre pagini web, că aveam un display cu touch, toate acestea (și probabil multe altele de care acum nu îmi aduc aminte) făceau ca detaliile tehnice ale telefonului să fie mult prea nesemnificative la acel moment.
E drept că astăzi mă bufnește râsul când mă gândesc la un display de 3,2 inchi și 320 x 480 pixeli, la un chipset Qualcomm MSM7200A cu procesor single-core (ARM 11) la 528 MHz și GPU Adreno 130, la o memorie RAM de 288 MB și o stocare internă de 512 MB, o cameră foto principală (singura de altfel) bestială, de 5 megapixeli sau la Androidul 1.5 Cupcake. Dar atunci aceste detalii deveneau practic inexistente în fața experienței noi de utilizare.
Îmi aduc aminte, de asemenea, cât de tare mă enerva mufa proprietară a conectorului pentru încărcarea telefonului. Asta ca să nu ziceți că, din nostalgie, nu mai văd și chestile nasoale ale dispozitivului.
Cred că atunci au fost începuturile pasiunii pentru tehnologie mobilă, pasiune care, ceva mai târziu, a dus la proiectul MOBzine.ro.
Din păcate eroul meu nu poate fi pornit, pentru că nu îi mai găsesc încărcătorul special. Însă sper să am ocazia să îi mai dau drumul odată și să pot să văd MOBzine.ro de pe el. Ar fi o fotografie interesantă!
Vă provoc și pe voi la o scurtă incursiune în trecut, la o ședință de nostalgie, cel puțin pentru unii dintre voi: care a fost primul vostru smartphone? Îl mai aveți rătăcit prin vreun sertar?
SPOILER: În același dulap cu vechituri, am mai găsit ceva interesant, un obiect care poate fi sursă de inspirație pentru un nou episod al amintirilor din tinerețe.
