Cam așa văd eu situația nefericitei divizii de mobile a Sony, care ba este pusă pe tarabă, prin vocea CEO-ului Kazuo Hirai, chiar în mod repetat, ba este dată jos de acolo, cu gesturi ferme, de către omul care o conduce, Hiroki Totoki. Nu prea știi ce să mai crezi, nici măcar acum, când același Kaz Hirai vine și afirmă că dacă nu va reveni pe profit în termen de un an, soarta acestei divizii este una nefericită. Iar nefericită în acest context poate să însemne chiar și închiderea ei. Nu de alta, dar lumea nu prea a părut a se înghesui la poarta Sony pentru a cumpăra, deși au fost ademeniți în repetate rânduri.
“We will continue with the business as long as we are on track with the scenario of breaking even next year onwards … Otherwise, we haven’t eliminated the consideration of alternative options.”
Sincer, nu prea reușesc să îmi dau seama ce face ca terminalele Sony să fie atât de neatractive, în termeni globali vorbind. Aș avea o idee, una singură, dar fixă, cum că prețurile practicate de japonezi sunt în continuare nejustificate, prin comparație cu cele ale concurenței pentru specificații tehnice identice. Probabil că această filosofie nesănătoasă este perpetuată și la nivel de divizie, iar prețul cerut de Sony este considerat prea mare de către cei interesați. Pentru că îmi vine foarte greu să cred că nici măcar discuții nu au existat.
Mi-aș dori ca rezultatele financiare pe anul viitor să fie cele dorite de Sony și aceștia să rămână în piața de smartphone, în mod direct. O acțiune de genul Vaio nu ar folosi nimănui. Însă terminale din seria Xperia Z fac foarte bine pieței (și chiar și unor consumatori dedicați), așa că ar fi păcat să dispară.
