Dacă sunteți în industrie sau măcar în legătură cu un astfel de subiect, cu siguranță v-a crescut deja pulsul. Dar vreau să vă liniștesc din start! Nu îmi propun să atac un subiect mult prea delicat pentru această perioadă, ca cel al print-ului de IT și al evoluției sale. Sunt alte minți, mai mult sau mai puțin luminate, care au despicat deja firul în patru și și-au exprimat opinia în legătură cu această chestiune.
Despre presa de IT o să vorbesc în alt episod al “amintirilor din tinerețe”, peste ceva vreme, suficientă încât perioada (lungă și foarte dragă mie) în care am interacționat cu acest segment al presei, să o pot considera tinerețe. Deocamdată este mult prea recentă și, microbist fiind, ca un antrenor profesionist, nu fac comentarii la cald după un meci. 🙂
Așa că o să vă propun să discutăm astăzi despre cărțile de IT și perioada demult apusă în care acestea reprezentau principala sursă de informare în acest domeniu. Cu siguranță, oricare dintre voi care aveți cât de cât o vârstă (sau câțiva ani pe cartea de muncă), ați ținut la un moment dat o carte de IT în mână și pomenirea unei edituri ca Teora vă trezește ceva amintiri.
Internetul nu avea răspândirea și viteza de acum și nu putea fi folosit ca sursă de informații pentru cei dornici de a învăța, iar alternativele erau foarte limitate. Practic succesul de care s-au bucurat pentru o perioadă cărțile de IT a fost datorat lipsei de “concurență”. Și, într-o mai mică măsură, suportului primit cu încăpățânare din partea sistemului didactic din acele vremuri. În schimb, varianta reciprocă, cum că apariția altor alternative a mușcat puternic din felia cărților de specialitate, mi se pare adevărată doar pe jumătate. Au contribuit și alți factori.
Unul dintre cei mai importanți factori a fost reprezentat de perimarea cu o viteză accelerată a informațiilor pe care aceste cărți le ofereau cititorilor. Viteză cu care doar internetul a reușit să țină pasul. Editurile, chiar și cele de specialitate, nu au reușit să mai ofere informații actuale și au încercat să compenseze, împinse evident și de considerente financiare, cu informații care nu mai erau de actualitate, care tratau versiuni mai vechi ale unor sisteme de operare sau programe, care deseori tratau mult mai succint detaliile tehnice și, cel mai important din punctul lor de vedere, ale căror drepturi de publicare erau evident mai ieftine.
Bineînțeles că a contribuit și scăderea la modul general și până la un nivel îngrijorător a popularității cărților și a cititului în rândul populației, despre care am mai scris pe site, orientarea interesului populației către alte canale media, deși nu imi place să vorbesc despre cărți ca fiind instrumente media, chiar dacă, cel puțin cele didactice, își aduceau aportul la informarea unei părți a populației.
Sper că am reușit să vă trezesc puțin nostalgia acelei perioade, așa cum mi-a trezit-o și mie biblioteca destul de impresionantă din imaginile alăturate, pe care am descoperit-o într-un birou mai dosnic, la Integrator Soft. Mi-am adus astfel aminte de momentul pe care l-am împărtășit deja cu voi, cel al achiziționării primului PC, ocazie cu care am primit și o carte de la Microsoft, despre MS-Dos, de 400 și ceva de pagini, în limba engleză. Cred că a contribuit și ea la prețul de mașină pe care l-am plătit atunci pentru acea achiziție.
Cred că perioada cărților de IT este una apusă și că gloria pe care au cunoscut-o cu câțiva ani în urmă nu va mai reveni. Nevoia de informare în această zonă nu a dispărut însă. Și ea trebuie alimentată. Fie online, fie conținut digital, e bine să ne documentăm. E bine să citim! În ceea ce privește sfera mai largă, a cărților în general, mi se pare că încă e o chestiune de opțiune. De bibliotecă clasică, cu acel miros inconfundabil al cărților vechi, versus reader-ul modern, cu avantajele sale evidente. Atâta timp cât va fi posibil, sunt adeptul primei variante. Și într-o bibliotecă bine organizată și pusă la punct, așa cum mi-o închipui eu, trebuie să existe într-un colț, măcar pentru valoarea sentimentală, și câteva cărți de IT!
Sunt chestii de preferinta. Mai mult ca sigur ca in urmatorii 10 ani cei ce citesc e hartie nu vor mai avea ce. Ne reintoarcem intr-un fel la 1300, cand cartile tiparite erau o raritate. Odata cu asta va disparea si scrisul de mana.
Nu imi dau seama daca e revolutie sau involutie. Sper ca va aparea repede displayul flexibil si cumva putem simula mai usor o carte. Ramane totusi … O simulare.
@Dorin
Nu ma pot obisnui sa citesc de placere pe display. Poate pentru ca in ultimii 20 si ceva de ani am stat zilnic 4-5 ore, daca nu si mai mult, cu ochii in monitor. Acum simt deja consecintele – nevoia de ochelari e tot mai stringenta.
@Dorin
True! Dar mi-e mai usor sa recunosc că am adormit cu nasul într-o carte. Suna foarte geeky să spun că am adormit cu nasul în Kindle. În iPad nu poți, patinezi pe sticla aia ca naiba! 🙂
Hai că ușor începem să trolăm :)), I’m over!
@Anatol Un Kindle e mai ușor de manevrat decît o carte, și poți să adormi cu el în mînă fără să-i strivești/îndoi/rupi foile.
@Cristian
Yup, Dorin tocmai a confirmat-o :))
@Dorin
Teoretic si eu. Practic m-am oprit din cumpărat când mi-a pus nevasta piciorul in prag, am ocupat si dulapul din hol. Real nu m-am oprit nici acum, le stochez la birou 😀
Obiceiurile vechi mor greu. Desi apreciez teribil integrarea cu dictionarul si multe alte facilitati, sa stii ca in continuare fac urmatoarea diferentiere:
– Cititul de nevoie – multe articole, documentatii – majoritatea technical bullshits, in engleza, ca la noi apar dupa un mileniu sau sunt traduse dupa ureche. Pentru asta iPad rulz.
– Cititul de placere – atunci cand te tolănești pe o canapea, cu o carte bună în mână și cu un pahar de vin sau de coniac lângă…
Oricând în prefer pe al doilea! Nu știu dacă pentru carte sau pentru alcool. 😀
Pentru mine mutarea pe digital e ireversibilă. Cărțile tehnice mi le iau de pe Amazon, pentru Kindle. Colecția veche de cărți este… doar atît. O colecție veche de cărți. E mult prea dificil să accesez informația din ele, și prefer digitalul oricînd. 🙂
Nu spun că nu înțeleg nostalgiile celor care preferă copaci morți. Dar eu unul nu am astfel de nostalgii.
@Anatol: Riscam sa fim asemanati cu clubul pensionarilor! Da’ pana si chestia asta are un farmec!
@Ionut Bălan
Că tot vin din domeniu…
http://www.techopedia.com/definition/28139/digital-immigrant
Ar trebui sa facem un club, cu timpul vom fi din ce in ce mai rari!
Carte? Ce e aia? Aaaaa, seamană cu pietrele alea din muzee, numai ca e flexibilă? Ce lame! 😀
Cristi,
Pentru mine nimic poate inlocui cartea tiparita. Cu atat mai mult daca e una de IT. Am pe iPad o gramada de documentatie, insa oricand am nevoie sa studiez ceva cu adevarat – nu numai sa rasfoiesc, ori cumpar cartea tiparita ori ma duc sa printez materialul din format electronic.