1982: momentul în care un băiețel din Pittsburg, Pennsylvania s-a gândit că poate să le dea prietenilor săi de joacă și altceva pe lângă programele clasice de pe dischete. Și a decis că dacă adaugă niște linii de cod poate să personalizeze niște mesaje. Ulterior a descoperit că poate să își facă micul program să se copieze automat de pe dischetă pe calculatorul personal (un Apple II dacă sunteți curioși) și de acolo să plece pe alte dischete fără ca utilizatorul să știe sau să intervină.
Așa a ieșit primul virus modern. Denumit Elk Cloner, infectează computerele Apple II și a rămas în istorie ca primul virus informatic. Tehnic, nu a fost chiar primul, titlul aparținându-i lui Creeper virus a apărut în rețeaua ARPANET, predecesoarea Internet-ului, la începutul anilor ‘70 fiind un experiment în care s-a scris un program capabil să se replice singur.
De atunci istoria virușilor informatici a cunoscut o ascensiune puternică, devenind în momentul de față o afacere de multe milioane de dolari iliciți în care sunt implicați oameni de pe tot cuprinsul lumii. Ei profită încă de nepăsarea (și delăsarea aș zice eu) utilizatorilor de computere personale și fac bani de pe urma lor.
În cei peste 30 de ani de istorie s-au întâmplat destul de multe lucruri importante. Vă aduc aminte de Love letter, virusul s-a răspândit rapid pe email, profitând de curiozitatea oamenilor de a deschide atașamente cu mesaje incintate. Anul 2001 a adus Code Red, viermele care a cauzat unele dintre cele mai mari pierderi financiare pentru companiile ce activau pe internet.
Tot în 2001 a apărut și Nimda, o combinație letală de vierme, virus și cal troian creat pentru a infecta rapid cât mai multe sisteme (Windows). În numai o oră de la punerea sa în internet a reușit să infecteze câteva milioane de sisteme.
Zece ani mai târziu, focusul se mută de la utilizatorii obișnuiți către corporații și state. Apare Stuxnet care se folosește de câteva vulnerabilități subtile în diferite sisteme software și hardware și reușește să dejoace pentru moment programul iranian de îmbunătățire a uraniului de la Natanz. Și a fost doar începutul, pentru că încă se descoperă bucăți de cod similare Stuxnet, create cu mult înaintea lui.
Ce va urma? Mai mult ca sigur că o să vedem niște epidemii pe aparatele pe care le folosim acum mai des: smartphone-uri, tablete. Pentru ca apoi să treacă spre Smart TV-uri și alte aparate smart cu care lucrăm, și sisteme cu care interacționăm – mașina personală, avioanele comerciale, lifturi, camerele de supraveghere etc. E doar o chestiune de timp. Și nu vor mai trece încă 30 de ani.
via totaldefense
