Cuprins de o stare de nostalgie alimentată cu mare succes de vremea de afară, care ar deprima și un proaspăt câștigător la loto, mi-am adus aminte cu drag de perioada primului PC deținut și de felul în care mi-a schimbat major rutina zilnică de proaspăt student (a fost și motivul pentru care am reușit să îmi conving părinții că merit o așa investiție).
Și pentru că tot v-am povestit despre primul telefon mobil sau despre Spectrum Sinclair și prima interacțiune cu jocurile (așa cum erau ele pe vremea aceea), o să vă spun câte ceva și despre primul PC pe care l-am avut. Și o să încep foarte pe scurt cu munca de convingere pe care am depus-o pentru a merita un asemenea cadou. Până la argumentul suprem, intratul la facultate, eforturile au fost zadarnice. Dar, pentru că examenul de admitere în facultate a fost un succes, cu atât mai mare cu cât concurența era acerbă în acele vremuri și pentru că în mine zăcea deja un mic specialist în vânzări și am știut să negociez drastic, iată-mă proaspăt student, proaspăt proprietar de PC și proaspăt șofer. Examenul pentru carnet tot cu intratul la facultate l-am obținut. Glumind puțin (dar numai puțin), aș putea spune că au fost cele mai mari beneficii pe care mi le-a adus facultatea!
Decizia achiziționării a fost una dură de tot. Nu pentru că aveam prea multe opțiuni la încemână, ci din perspectiva prețului. Vă țineți de scaun? Un 486 DX4, despre a cărui configurație vom vorbi imediat a costat… 1700 de dolari!!! Acum înțelegeți de ce am dus atâta muncă de convingere. Ca o comparație, la un an după această achiziție, un Renault 9 ca cel din imagine (strasnica masina pentru un student in 1998 parca), neînmatriculat ce-i drept, m-a costat 300 de dolari.
Dar să revenim la tezaurul din camera mea, întruchipat de o drăcie albă, aproape identic cu cel din poză, dar cu unitate floppy. Pentru cei mai tinerei, pe o dischetă de 1.4 MB încăpeau cu puțin noroc și două sau trei jocuri. Pe lângă procesorul DX4 de 100 MHz, aveam 8 MB de RAM, un hard-disk de 640 MB și o placă video cu o memorie de 256 KB. Cireașa de pe tort era butonul “turbo”!
Cu ajutorul unui prieten, același cu care co-dețineam Spectrum-ul (salut încă odată Tinel!) am pornit minunea și… nu se întâmpla nimic. Asta pentru ca hard-disk-ul era gol. Ce face omul meu atunci. Ia o șurubelniță, rupe sigiliile, desface carcasa și îmi face o scurtă prezentare cu toate componentele. După care scoate hard-disk-ul și pleacă. Eu încă nu îmi reveneam din uluială. Garanția la un produs pe care tocmai plătiseră ai mei 1700 de dolari se dusese pe apa sâmbetei. Alte ape, la fel de mari, îmi curgeau mie pe spate.
Noroc cu prietenul meu Tinel, care a revenit în 15 minute cu hard-ul plin. Nu va spun cu ce! 🙂 Printre ele, la fel de golaș, un Windows 95. Și câteva jocuri. Începând cu acel moment, a urmat o perioadă care, gândindu-mă în urmă, a meritat cu prisosință fiecare bănuț. Nu o să vă spun prea multe. Important este că primul upgrade a venit în urma vânzării certificatului/cuponului de privatizare (cei mai în vârstă știu ce vorbesc). De suma respectivă, aproximativ un milion de lei vechi, undeva prin 98 mi-am cumpărat un CD-ROM și încă 8 MB de memorie RAM.
Promit că o să îmi fac timp cândva și o să vă povestesc și despre prima rețea (coaxial cu mufe BNC) și nopțile albe date de aceasta și multe alte amintiri țesute în jurul IT-ului, dar cu altă ocazie. Poate într-o zi mai însorită. Nu de alta, dar vremea de afară ar deprima și un proaspăt câștigător la loto.
[…] Red Magic are chiar un buton fizic pentru accelerarea performanțelor. Care îmi amintește de butonul TURBO de pe vremea calculatoarelor din copilărie pe care mi-am făcut debutul de gamer. Ehe, maică, ce […]
Daca tot vorbim de Stacker, eu foloseam RamBooster, desi cred ca era doar efect Placebo.
Si parca desprins din aceeasi perioada, ca tot am discutat cu cineva zilele astea, Norton Disk Doctor 🙂 si multe alte dracii similare 🙂
Ca tof suntem a nostalgii dupa vremuri demult apuse: primul meu PC a fost un XT 8086, Amstrad, la care se putea trece intre cga si un mod cu o rezolutie mai buna in urma apasarii pe un buton ascuns in spatele monitorului. Avea un hard de 20 parca, pe care am pus Stacker (mai tine minte cineva softul ala cu care cica se putea dubla spatiul de pe hard?) la doua luni dupa ce l-am luat. Bineinteles, a vazut si saracul xt o tona de jocuri, incepand cu Budo (parca asa se numea jocul ala cu arte martiale) si pana la simcity si larry. Chiar si Acad 1.0 am avut pe el si din cauza ca in softul asta nu mergea mouse-ul am fost nevoit sa invat pe de rost o gramada de shortcut-uri. Si, la fel ca si in cazul lui Zsolt, a venit si la mine perioada CHIP, cand pot sa zic ca mi-au trecut prn mana mai toate PC-urile mai cu pretentii din Romania. Eh, ce vremuri….
@Cristi: ai pus destu’ pe rana. Varsta isi spune cuvantul….
Da’ poti sa ma iei in continuare la “per tu”.
@bolovan: de fapt numele complet este Shivers II: Harvest of Souls, asta mi-a placut, si la asta am cutia cu totul!
@bolovan: era un soi de quest thriller, subiectul chiar era asemanator cu cel din twin peaks. iar zsolt e un tip cu simtul umorului… un batranel simpatic as putea spune 🙂
@Cristi eu nu mi-am permis sa-i raspund lu’ zsolt…fata de tataici trebuie sa avem respect…mai ales cand sunt la pensie.
Nu stiu jocul…Ce gen era?
@zsolt: aici se vede varsta domnu’ zsolt… ne-ai batut pe toti… sau ar trebui sa spun “nenea”
@bolovan: preferatu meu din perioada aia, ca si joc, a fost unul mai de nisa, nu stiu daca iti spune ceva “shivers” un fel de twin peaks al jocurilor de pe vremea aia… am si acum pachetul original!
Baieti, sunteti praf!
Primul meu sistem a fost un XT 8088, fara HDD, dar cu doua unitati de dischete de 5,25″: una de 360 kb si una de 1,2 MB. Avea placa grafica CGA si un monitor care reda numeroase nuante de….. VERDE!
Magaoaia era montata intr-o carcasa metalica, solida: “Daca vin minerii sa nu v-o distruga!” ne-a spus omul ce ne-a dat sistemul. Eram la o luna dupa 13 iunie 1990.
Si jucam pe el: Arcade Volleyball, Digger, Frogger, Test Drive si inca altele, de care nu imi mai amintesc.
Dupa aceea si-a luat amicul Marius un 286 – IBM PS/2 de la mama lui! – si XT-ul a fost lasat de izbeliste. Eram toata ziua la el si bagam la greu: Prince of Persia, F117A, Larry, si nu mai stiu ce alte jocuri….
Dupa ce am ajuns la CHIP, am trecut prin toate: 386, 486, Pentium si tot asa….
Eheeei, ce vremuri….
@Ionut
Aici ii partea trista…fac…dar tine aproape exclusiv de munca (retele/programare pt client etc)…nu de divertisment.
Iar lega de nevasta…nevasta nu ma obliga la nimic…doar ca nu-mi place dormitul in masina sau pe pres la intrare 😀
@bolovan
Poate ar fi cazul sa incepi sa faci si ceva pentru ca asa iti doresti. Nu doar ca trebuie :)) sau te obliga nevasta.
@Ioane da…am vazut articolul..doar ca apare problema cea mare a varstei…timpul. N-am mai pornit un joc din decembrie (cand m-am jucat fix doua ore WoW…in 2012 m-am jucat un total de 10 ore…)
Sincer…cred ca de vo 10 ani n-am mai apucat sa uit de mine facand ceva din pura dorinta de explorare (de cand a aparut soundforge…un editor de wave-uri)
@Cristi ce senzatie faina a fost (si foarte derutanta in acealasi timp) cand m-am jucat descent cu joystick
Ce scocat am fost cand m-am jucat prima data unreal (1998?) si se vedeau ciorile cum se reflecta in apa.
Jack JazzRabbit
Doom (de fapt…ala a fost primul shooter jucat de mine)
Ce pervers era leisuire suit larry
Settlers I (ce derutant a fost genul…dar cu o grafica teribila…un morar de 10 pixeli…puteai sa-l vezi cum respira)
Transport Ticoon Deluxe (asta inca-l mai joc…a devenit open source…si ii destul de bine intretinut).
@bolovan
Exact. Demonstratie de imaginatie si skilluri de programator in ASM.
Da am. Un CIP03 uitat prin camara. Am zis ca il scot si incerc sa il pornesc – daca mai gasesc un casetofon capabil sa imi redea cum trebuie BASIC-ul :)).
Apropo, vezi ca am facut un articol despre cum poti rula pe Android via DosBox o gramada de jocuri de pe vremea aia.
@Ioane pai asta era teribil la second reality…totul era randat in timp real…scris in pur asm…si daca-mi aduc aminte bine…totul avea vo 2 Mb …si rula pe 386.
Chiar tu ai ceva in casa ce are puterea de procesare apropiata de 386? Ca eu m-am tot straduit…si n-am gasit…cred ca totusi telecomanda de la televizor are puterea de procesare apropiata de 386
@bolovan: M-ai lovit mai tare cu hereticu’! Ce joc a fost ala…
Cristi, eu am inceput cu un 486DX2, 512kb video, 2 MB RAM. Nici macar nu vedeam cum trebuie pozele de 64k :)).
@bolovan
Iti aduci aminte de demo-urile alea scrise in assembler in care baietii faceau lucruri exceptionale cu animatii so muzica (mod-uri in general nu midi)? 4K parca le zicea.
@Cristian
Command And Conquer
Dune 1-2-3
Warcraft 1-2 (am termiant warcraft 1 cu orcii si oamenii pe un 386 cu 4Mb RAM)
Heretic (shooter)
Descent
MDK (dar ala era deja tarziu…pe cand aveam Pentium…ca pe 486 nu mergea…grafica era uluitoare…de un detaliu incredibil)
Hexagon
Adevarat…si hdd-ul meu era plin ochi…cu tot soiul de aplicatii interesante…facilitati inedite…inovatoare…si nici nu necesitau 3-4 Tb spatiu si nici octocore cu 2 Tb RAM.
Imi aduc aminte cat de mandru eram de colectia mea de sute de aplicatii…ce ocupau 100-200Mb spatiu…si cat ma chinuiam sa le adun…si stateam si le studiam…sa vad daca-s bune sau nu (ca nu merita sa pierd 0.2-1mb spatiu daca erau nsite porcarii)…era o era a explorarii…
Hai sa-ti rascolesc si eu amintirile:
http://www.youtube.com/watch?v=rFv7mHTf0nA
@ bolovan: Duke Nukem 🙂
@bolovan: pfoaaa… pai ala era avion, nu PC. Imi aduc aminte de warcraft 2, asta imi mergea si mie, si imi aduc aminte de muzica pe care o ascultam, ca erau wave-uri, imi umpleau hardul intr-o clipa. La sunet nu am avut nimic pretentios multi ani de zile.
Ce era fain, tot timpul eram cu hdd-ul plin ochi, cand puneam ceva nou trebuia musai sa sterg altceva 🙂
Mortal Kombat era suprem. A fost o perioada tare faina. Trebuie sa ma mai gandesc ce jocuri mai jucam atunci.
@Cristinel cu tata…dar tare mai rascolesti matale amintirile…
Primul meu PC cu adevarat…a fost un 486/120MHz cu 16 Mb RAM si hdd de 1.2 Gb (prin primavara lu’ 95)…a costat cu totul vo 2500 marci (500 marci de la parinti iar restul facuti de mine reparand televizoare/casetofoane international etc). Mandria mea afost placa de sunet: Un Gravis ultrasound InterWave cu 4Mb RAM pe care am dat vo 300 USD.
Era un monstru de calculator. Tot se mirau ca am 16 Mb RAM (cam serverele aveau cantitatea asta de memorie)…cam cum se mira acum lumea cand le spun ca in toamna vreau sa-mi schimb sistemul si vreau sa-mi iau 32Gb RAM. Rula MS-Dos 6.22 parca? Veneau prietenii la mine sa se joace Warcraft II (ei aveau 386 si nu le functiona).
Si acum imi aduc aminte…era tot alb (un monitor de 14″ SVGA 1024×768 si 1280×1024 interleave)…si pornea dos navigator…muzica o ascultam sub forma de fisier .mod sau .mid. Fisierele wave erau imense (ajungeau si la 5-10 Mb).
Cand am inceput sa fac grabing de pe CD…dura aprox 20 min comprimarea unui fisier in mp3…si cam nu mai misca nimic pe calculatorul ala cand ascultam un mp3. Asta fiind si motivul pentru care am schimbat procesorul (un PI/166 MHz)
Moaa…mortal combat si rayman…
Acum ca era sa-mi rup mana picand in melancolie…imi dau seama ca vremurile alea erau mult mai “idealiste”…parca nu erau asa de comerciale toate…si mai apropiate de entuziast…